Nutritia este stiinta care se ocupa cu studiul bazelor biochimice si fiziologice ale alimentatiei. Nutritia studiaza din punct de vedere calitativ si cantitativ nevoile alimentare care sa permita mentinereastarii de sanatate.
Prin alimentatie, omul isi procura zilnic principiile nutritive de care arenevoie pentru acoperirea consumului energetic, pentru cresterea si intretinerea organismului si pentru repararea tisulara. Aportul alimentar trebuie sa fie suficient pentru a asigura necesarul metabolical organismului si în acelasi timp sa nu produca obezitate. De asemene atrebuie sa existe un echilibru între principiile nutritive pentru ca atât deficitele cât si excesele nutritionale pot duce la aparitia unorboli. Importanta alimentatiei ca factor de mentinere a starii de sanatate si ca agent terapeutic este recunoscuta de toata lumea.
Principiil enutritive din alimentatie se pot clasifica, in functie de capacitatea organismului de a le sintetiza, in esentiale (adica nu pot fi sintetizate in organismul uman si trebuie aduse prin alimentatie) si neesentiale (adica pot fi sintetizate de catre organism) sau, infunctie de aportul energetic, se pot clasifica in principii care furnizeaza energie si principii care nu furnizeaza energie.
Cele 6 clase de nutrienti
- Nutrienti ce furnizeaza energie
- Glucide – 1 g furnizeaza 4,1 kcal.
- Proteine – 1 g furnizeaza 4,1 kcal.
- Lipide – 1 g furnizeaza 9,3 kcal.
- Nutrienti fara energie
- Minerale: – în total 22 de minerale, din care:
- 7 Macronutrienti: Ca, Cl, Mg, P, K, Na, S
- 15 Micronutrienti: Arseniu, Bor, Cobalt, Cupru,Crom, Fluor, Fier, Mangan, Molibden, Nichel, Seleniu, Siliciu, Vanadiu, Zinc
- Vitamine:
- Liposolubile – Vitaminele A, D, E, K
- Hidrosolubile- Vitaminele C, B1, B2, B3, B6, B12, acidul folic
- Apa
- Minerale: – în total 22 de minerale, din care:
Alimentele furnizeaza energia necesara mentinerii proceselor vitale ale organismului. Pentru a exprima cantitatea de energie eliberata din diferitele principii nutritive sau cheltuita in diferitele procese functionale ale organismului, unitatea de masura cea mai frecvent folosita este caloria. O alta unitate de masura folosita este J(Joule). Echivalenta intre cele doua unitati de masura este urmatoarea:
- 1kcal = 4,185 kj
- 1kj = 0,239 kcal.
Pentru amentine constanta greutatea corporala cheltuielile energetice trebuiesa fie egale cu aporturile de energie. Omul are zilnic nevoie de unaport de energie care sa acopere cheltuielile organismului pentrurealizarea proceselor vitale (respiratie, activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea creierului, echilibru osmotic si termic),pentru digestia, absorbtia si asimilarea alimentelor dupa ingestie,precum si cheltuielile energetice determinate de activitatea fizica depusa si cheltuielile energetice ca raspuns la modificarea temperaturii mediului înconjurator.
PROTEINELE
Aproape 75% din substantele solide ale organismului sunt proteine. Proteinele sunt molecule mari care sunt alcatuite din lanturi lungi de aminoacizi. Dintre aminoacizi, 20 sunt prezenti în organism în cantitati semnificative. Tesuturile necesita acesti 20 de aminoacizi pentru a sintetiza proteine si alti compusi cu azot. Din acesti aminoacizi, noua sunt esentiali (nu pot fi sintetizati în organism): histidina,izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina,triptofanul, valina.
Proteinele au rol plastic, fiind necesare bunei functionari a celulelor si pentrua sigurarea reînnoirii tesuturilor, pentru crestere, pentru sinteza deenzime (cu rol in diversele reactii chimice care au loc in organism) si anticorpi (cu rol in apararea organismului contra infectiilor), pentru mentinerea echilibrului hidroelectrolitic. Pentru a mentine o stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentatie trebuie sa înlocuiasca aminoacizii esentiali pierduti de organism în cadrul proceselor metabolice.
Pentru a afla nevoile zilnice de proteine si aminoacizi se tine cont de greutatea corporala. Anumite conditii particulare (sarcina sau lactatia), copiii în crestere, bolnavii aflati în convalescenta, activitatile fizice intense necesita suplimentarea cantitatii de proteine. În cele mai multe situatii este recomandata o cantitate de proteine care sa acopere 12 – 15% din aportul caloric total. Ratia de proteine recomandata depinde de trei factori majori: calitatea proteinelor, aportul energetic (caloric) total si activitatea fizica.
In tabelulurmator sunt prezentate principalele surse de proteine din alimentatie.
Alimente furnizoare de proteine
| Nr. | Alimentul | Proteine (g) / 100 g aliment consumabil |
| 1. | Carne (vita, porc, pasare, peste) | 15 – 22 |
| 2. | Mezeluri (salam, cârnati, sunca) | 10 – 20 |
| 3. | Brânzeturi | 15 – 30 |
| 4. | Lapte de vaca | 3,5 |
| 5. | Oua | 14 |
| 6. | Pâine | 7 – 8 |
| 7. | Paste fainoase, gris, orez, faina de grâu | 9 – 12 |
| 8. | Fasole, linte, mazare, soia (boabe uscate) | 20 – 34 |
| 9. | Nuci | 17 |
Desi proteinele sunt foarte importante din punct de vedere nutritiv, depasirea cantitatii recomandate pentru consumul zilnic poate reprezenta o problema, pentru ca excesul de proteine suprasolicita organismul pentru utilizarea si eliminarea lor.
LIPIDELE
Grasimile reprezinta alimentele cele mai bogate in energie. Pe langa rolul defurnizor de energie, lipidele servesc si altor scopuri, ca de exemplu: componente ale structurii celulelor, rol in producerea unor hormoni,etc. In alimentele bogate in lipide se gasesc si vitaminele liposolubile (A, D, E, K).
Intr-o alimentatie echilibrata, este bine ca lipidele sa reprezinte cel mult 30% din valoarea calorica a dietei, ceea ce reprezinta aproximativ 1-2g/kgcorp/zi. Proportia optima ar fi: grasimi saturate 10%, mononesaturate 10% si polinesaturate 10%, iar grasimile vegetale sa constituie 1/3 sau 1/2 din cantitatea totala de lipide.
Grasimile saturate si colesterolul din alimentatie sunt asociate cu cresterealipidelor din sange, iar nivelele crescute ale acestora (indiferentdaca provin din grasimile din alimentatie sau sunt fabricate deorganism) reprezinta un important risc cardiovascular.
GLUCIDELE
Deobicei glucidele reprezinta 55-60-65% din valoarea calorica globala adietei. Glucidele se clasifica in: monozaharide (pentoze, ca arabinozasi xiloza; hexoze, ca glucoza, fructoza, galactoza), dizaharide (zaharoza, maltoza, lactoza) si polizaharide (amidon).
Glucoza se gaseste în miere, fructe dulci (struguri, coacaze, portocale) dar si în unele legume cum ar fi morcovii. Fructoza se gaseste în miere (80%), în fructele coapte si în unele vegetale.
Zaharoza provine din trestia de zahar, sfecla. Prin hidroliza se scindeaza într-o molecula de glucoza si alta de fructoza. Maltoza,prin hidroliza, se scindeaza în 2 molecule de glucoza. Lactoza estezaharul din lapte. Prin hidroliza enzimatica se formeaza o molecula de glucoza si una de galactoza.
Fibrele alimentare sunt principii nutritive de natura vegetala ce nu pot fi digerate de enzimele organismului. Fibrele insolubile (ca exemplu celuloza si lignina) sunt necesare unei bune functionari a colonului,în timp ce fibrele mai solubile din legume si fructe (ca de exemplu pectina), scad colesterolul din sange (probabil prin legarea acizilorbiliari si a colesterolului provenit din alimentatie), încetinesc evacuarea stomacului si contribuie la atenuarea cresterii postprandialea nivelului glicemiei. Alte roluri ale fibrelor alimentare: favorizeaza tranzitul intestinal (durata tranzitului intestinal este inversp roportionala cu cantitatea fibrelor alimentare din ratie); absorb unele substante organice toxice sau cu potential cancerigen (în special produsi rezultati din degradarea acizilor biliari sub actiunea flore ibacteriene); scad nivelul grasimilor din sange (mai ales reduc colesterolul si trigliceridele).
Cantitatea optim necesara de fibre alimentare este de 30 g/zi. Aportul de fibre nutrebuie sa depaseasca 50 g/zi deoarece se pot produce pierderi de principii nutritive, minerale (Zn, Mg, Fe, Ca) sau tulburari în utilizarea unor vitamine (B6, B12, C). Un aport insuficient de fibre alimentare, pe perioade lungi de timp poate contribui la aparitia unor afectiuni ca de exemplu: diverticulita, colon iritabil, constipatie, cancer de colon, cardiopatie ischemica, diabet, obezitate, dislipidemii.
VITAMINELE
Vitaminele sunt un grup de compusi organici strict necesari organismului uman sicare nu pot fi sintetizati de catre acesta. De aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentatie. Nu reprezinta materiale structurale precumproteinele, glucidele sau lipidele si nu au valoare energetica, dar îndeplinesc importante functii biochimice. Din punct de vedere al solubitatii, vitaminele se clasifica în: vitamine hidrosolubile (solubile în apa) si vitamine liposolubile (solubile în grasimi). Din prima categorie fac parte vitaminele complexului B (B1, B2, B6, PP,B12, acid folic, biotina, acid pantotenic) si vitamina C, iar din adoua categorie fac parte vitaminele A, D, E si K.
MINERALELE
Desi substantele minerale din organism reprezinta numai 4-5% din greutatea corporala, acestea sunt indispensabile pentru mentinerea starii de sanatate pentru ca îndeplinesc importante functii biochimice si fiziologice. Astfel, sunt implicate în mentinerea echilibrului acido-bazic, a presiunii osmotice si a nivelului normal de hemoglobina; intra în compozitia enzimelor si hormonilor; au rol în contractia musculara, în functionalitatea sistemului nervos, în dezvoltarea si mentinerea scheletului osos.
Dupa cantitatea în care se gasesc în organism, minerale se clasifica în: macrominerale (calciul, clorul, fosforul, magneziul, potasiul sisodiul) si microminerale care sunt prezente în organism în concentratii mult mai mici. Pentru organismul uman sunt esentiale urmatoarele microminerale: crom, cobalt, cupru, iod, fier, mangan, molibden, seleniu, zinc si fluor.
APA
Cantitatea totala de apa din organism reprezinta circa 2/3 din greutatea corpului.Apa asigura în organism desfasurarea normala a metabolismului tuturor celorlalte principii nutritive. Aproximativ 2/3 (1500 ml) din aportul nostru zilnic de apa este sub forma de apa ca atare sau alte bauturi; restul se afla în alimentele ingerate (700 ml). O cantitate mica de apa(între 150 si 300 ml/zi) este sintetizata în organism.
