Cum evoluează agricultura românească sub impactul fenomenelor meteorologice extreme
În orice sector economic am activa, menținerea echilibrului între efortul muncii depuse, valoarea roadelor obținute și impactul pe care îl exercităm asupra mediului înconjurător reprezintă condițiile optime pentru o dezvoltare durabilă.
Cu toate acestea, când vine vorba de activități care se desfășoară aproape în totalitate în aer liber, cum sunt lucrările agricole, schimbările climatice „dictează” cea mai mare parte din proces.
Uneori rezultatele obținute sunt pe măsura efortului depus de agricultori, alteori nu se ridică la nivelul așteptărilor acestora, nici din punct de vedere cantitativ, dar nici calitativ.
„Lucrez de 9 ani în domeniul asigurărilor agricole și pot spune că situația climatică s-a modificat semnificativ.
De la ani cu secetă puternică la ani cu fenomene extreme precum grindină, furtuni sau inundații, ne aflăm încă o dată în incapacitatea de a face o prognoză concretă.
Totodată, imposibilitatea efectuării unor structuri stabile de culturi și a unor rotații corecte pe perioada anului agricol sunt principalele probleme generate de instabilitatea climatică pentru calendarul agricol, afectând negreșit culturile”, susține Tiberiu Resiga, Inspector Coordonator Daune Agra Asigurări.
De la cultivare până la îngrijire și în cele din urmă la recoltare, rodul este influențat în mod direct de condițiile atmosferice, care înregistrează anual discrepanțe tot mai mari față de valorile normale ale perioadei.
Acestea sunt consecințele încălzirii globale, care nu pot fi evitate, iar fenomenele meteorologice extreme nu ar trebui să ne mai surprindă, ci mai degrabă să fim pregătiți să le facem față. Adoptarea unei atitudini precaute în agricultură ar putea salva mai multe recolte decât ne putem imagina.
„Fenomenele extreme cauzate de încălzirea globală vor fi din ce în ce mai frecvente, puternice și imprevizibile. Recomandarea pentru fermieri este să-și asigure culturile.
La nivel național sunt momentan doar 2,5 milioane ha asigurate din întreaga suprafață a țării, respectiv 8 milioane ha, așadar adoptarea acestui instrument de gestionare a riscurilor ar putea aduce mai multă stabilitate la nivel de industrie”, adaugă Tiberiu Resiga.
Retrospectivă asupra fenomenelor meteo extreme recente
Fenomenele meteo mai puțin obișnuite au cucerit cea mare parte din glob într-un ritm alarmant.
Episoadele de caniculă și seceta, inundațiile și grindina afectează natura în profunzime, iar în ecosisteme se creează o stare generală de „dezordine naturală”.
Biodiversitatea este vitală în lupta împotriva încălzirii globale, în special din perspectiva absorbției gazelor cu efect de seră.
Privind retrospectiv, statisticile ne arată că cel mai călduros an din istoria recentă a fost, fără îndoială,2022. Valurile de căldură au amplificat valorile stresului termic mai ales în luna iulie, recunoscută pe bună dreptate „luna lui cuptor”.
Astfel, nu este deloc de mirare că seceta a produs pagube majore pe întreg teritoriul Europei, inclusiv în România.
Aproximativ 60% din suprafața țării noastre se află în proces de aridizare. Nici incendiile de vegetație nu ne-au ocolit. Pe parcursul aceluiași an a fost consemnat un număr de 2705 incendii de vegetație în Europa.
La cealaltă extremă, în urma inundațiilor înregistrate în România în vara anului 2021, au fost afectate 4665 hectare, din care 3860 ha de furtuni și inundații, respectiv 804 ha de căderi de grindină.
Cel mai mult au avut de suferit culturile de grâu, floarea-soarelui, orz, ovăz, orzoaică, plantele furajere, porumbul, soia și rapiţa.
Mai îngrijorător decât atât este că toate aceste fenomene meteorologice extreme au avut repercusiuni atât asupra naturii, cât și asupra agriculturii, iar ele se reflectă în calitatea și fertilitatea solului.
Astfel, mai devreme sau mai târziu, efectele se vor vedea atât în starea de sănătate a planetei care ne găzduiește, cât și în bunăstarea noastră și a generațiilor ce ne prind din urmă.
„Grindina și furtunile sunt fenomenele cele mai brutale și imprevizibile, întrucât afectează cel mai puternic și vizibil culturile agricole.
Fie că vorbim despre loviri mecanice ale plantelor, îndoirea tulpinilor, retezări totale, pierderea aparatului foliar sau lovirea rodului, dezvoltarea fiziologică normală a plantelor devine imposibilă. Toate acestea conduc, implicit, la un deficit de calitate al produsului finit”, completează Tiberiu Resiga.
De ce este importantă calitatea solului în agricultură?
Menținerea calității solului este esențială pentru creșterea productivității și durabilitatea agriculturii. Prin anticiparea problemelor cauzate de fenomenele meteo extreme, prevenirea consecințelor și alegerea unor practici agricole alternative, puteți contribui la o „stare de sănătate a solului” cât mai bună. Calitatea solului poate fi întreținută și ocrotită prin:
- protejarea biodiversității;
- controlul secetei și al inundațiilor;
- conservarea peisajelor naturale;
- reglarea nutrienților din sol;
- reducerea eroziunii solului;
- refacerea zonelor umede;
- gestionarea incendiilor de vegetație.
Cum afectează anumite fenomene meteorologice extreme structura și calitatea solului?
Resursele naturale ale planetei sunt interconectate. În urma incendiilor forestiere, a secetelor și a inundațiilor, se produc numeroase pierderi de vegetație și alunecări de teren, iar habitatele naturale sunt distruse. De asemenea, resursele de apă sunt și ele intens avariate și contaminate.
Efectele sunt resimțite însă cel mai acut de către sol, care se poate degrada iremediabil pe alocuri. Efectele sunt pe cât de mari, pe atât de intense. Astfel, cele mai mari consecințe produse de fenomenele meteo extreme sunt pierderea fertilității, precum și a umidității.
„Seceta afectează cu siguranță calitatea terenurilor agricole pe termen lung. Pe fondul lipsei de apă se instalează seceta pedologică care poate conduce chiar la fenomenul de deșertificare.
Din păcate, în sudul României fenomenul de deșertificare și eroziune a solului este din ce în ce mai des întâlnit și puternic, spre exemplu în județe precum Dolj, Olt, Teleorman sau Călărași”, mai adaugă Tiberiu Resiga.
Totodată, pe termen lung seceta pedologică afectează puternic structura solului și biodiversitatea.
„Seceta pedologică împiedică hrănirea plantelor cu apă, practic solul trage apă din plante, iar irigarea devine ineficientă, neavând capacitatea de a pătrunde în adâncimea solului.
Orice substanțe am aplica ulterior sau oricât de avansată ar fi tehnologia utilizată, fără apă, culturile nu se mai pot dezvolta”, completează Inspectorul Coordonator.
Ce măsuri putem lua împotriva fenomenelor meteorologice extreme și în apărarea agriculturii?
Sănătatea solului depinde foarte mult de frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, dar într-o mare măsură și de activitatea antropică.
Din fericire, există soluții prin care noi putem preveni efectele adverse ale schimbărilor climatice asupra solului și, invariabil, asupra agriculturii.
Practicile agriculturii ecologice adaptate la fluctuațiile climatice sunt esențiale pentru o sănătate echilibrată a solului. Iată de ce ar trebui să țină cont fiecare agricultor pentru a contribui la restabilirea fertilității solului:
- utilizarea culturilor verzi în fiecare sezon pentru a evita pierderea de apă;
- evitarea compactări solului;
- mulcire și lucrări de întreținere;
- reducerea suprafețelor impermeabile, cum este asfaltul;
- irigarea optimă – după posibilitățile fiecărui fermier;
- utilizarea perdelelor de protecție pentru a diminua efectele vânturilor puternice.
Culturile de acoperire sau „covoarele verzi” asigură furnizarea elementelor nutritive din straturi mai adânci ale solului la nivelul rădăcinilor plantei de cultură ce urmează a fi cultivată ulterior. Câteva dintre culturile verzi accesibile fermierilor pot fi:
- plante leguminoase: trifoiul roșu și trifoiul alb, lucerna, mazărea, bobul, soia, măzăriche, lupin;
- plantele ierboase:grâul, secara, triticale, orzul de toamnă sau ovăzul și plantele furajere anuale sau perene precum sorgul, iarba de Sudan;
- plantele non leguminoase: ridichi, muștarul, napi, rapița, hrișca etc.
„Împădurirea joacă un rol esențial în combaterea efectelor generate de schimbările climatice, susținând stabilitatea solului. Pentru atenuarea fenomenelor meteorologice extreme, este de preferat ca fermierii să evite lăsarea terenurilor goale între ciclurile agricole.
Este important ca între acestea să se facă înverziri pentru acoperirea solului în totalitate, facilitând astfel o mai bună retenție a apei și îmbogățirea solului cu nutrienți vitali. Pierderea apei se întâmplă tocmai în perioadele în care terenul nu este cultivat.
Totodată, fără un sistem optimizat de irigare, în câțiva ani efectele schimbărilor climatice vor fi tot mai evidente și agricultura nu va mai putea face față”, concluzionează Tiberiu Resiga.
