Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul final al României – Consiliul UE dă avizul final pe 7 august – Stadiul actual și poziția partidelor față de reformele necesare
Comisia Europeană a aprobat propunerea de renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, următorul pas fiind aprobarea formală de către Consiliul Uniunii Europene, programată pentru 7 august, a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
România a obținut menținerea integrală a granturilor, prin înlocuirea sau redimensionarea unor investiții care nu mai puteau fi finalizate la timp și prioritizarea proiectelor cu șanse reale de implementare.
Potrivit ministrului, aprobarea Comisiei Europene vine după negocieri desfășurate în ultimele luni pentru menținerea unui număr cât mai mare de investiții și a fondurilor europene alocate României prin PNRR.
„După luni de muncă pentru a salva cât mai multe investiții și cât mai mulți bani europeni pentru România, am ajuns în punctul în care totul depinde acum doar de capacitatea României de a livra reformele promise”, a declarat Pîslaru.
Ministrul a precizat că, după aprobarea renegocierii de către Comisia Europeană, următoarea etapă este aprobarea formală a modificărilor de către Consiliul Uniunii Europene.
Potrivit mesajului ministrului, succesul etapei următoare nu mai depinde de negocierile cu Bruxelles, ci de capacitatea instituțiilor din România de a adopta, în termenele rămase, reformele legislative pe care țara și le-a asumat prin plan. Pîslaru a menționat patru zone de reformă aflate în atenție:
- Legea salarizării unitare — reformă aflată în plan încă din perioada 2021-2022, care vizează un sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar.
- Integritatea în funcția publică — reformă legată de consolidarea rolului Agenției Naționale de Integritate (ANI) și de întărirea mecanismelor instituționale de prevenire și sancționare a conflictelor de interese și a incompatibilităților.
- Reforma urbanismului — vizează simplificarea și modernizarea cadrului legislativ pentru autorizațiile de construire și clarificarea competențelor administrative în acest domeniu.
- Decarbonizarea — set de măsuri și investiții legate de tranziția energetică, aflate printre componentele PNRR cu termene de livrare apropiate.
Referitor la reforma salarizării unitare, Pîslaru a afirmat că aceasta a fost amânată în repetate rânduri și mutată din cererea de plată nr. 3 în cererea de plată nr. 6.
„Jalonul a fost mutat din cererea de plată 3 în cererea de plată 6. Ani de zile reforma nu a fost făcută. Acum, când trebuie în sfârșit livrată, ni se spune din nou: nu votăm”, a declarat ministrul.
Aceste patru reforme sunt prezentate de minister drept condiții tehnice (jaloane) care trebuie îndeplinite pentru ca sumele aferente cererilor de plată rămase să poată fi solicitate și încasate de la Comisia Europeană.
Poziționarea partidelor parlamentare față de reformele de care depinde PNRR
Legea salarizării unitare
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat pe 22 mai, sub medierea Administrației Prezidențiale, un acord prin care se angajau să adopte legea până la finalul sesiunii parlamentare, cu termen țintă 1 iulie 2026. Ulterior, în cadrul consultărilor de la Cotroceni din iulie, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul „se află în opoziție” și nu va vota forma actuală a legii, invocând lipsa transparenței publice a proiectului. AUR, prin senatoarea Niculina Stelea, a catalogat proiectul drept neconstituțional din punct de vedere procedural.
Integritatea în funcția publică
PSD a anunțat că nu va susține proiectul, susținând că unele modificări ar putea produce efecte în favoarea unor persoane aflate deja în funcții publice și solicitând clarificarea prevederilor. Ministerul Justiției a respins aceste acuzații, precizând că legea produce efecte numai pentru viitor și nu modifică situații juridice deja existente.
Codul urbanismului
Proiectul a înregistrat întârzieri în Camera Deputaților, unde dezbaterile au fost afectate de divergențe privind competențele autorităților locale în emiterea autorizațiilor de construire, în special în București, precum și de numeroase amendamente formulate de parlamentari. Guvernul a avertizat că întârzierea adoptării poate afecta îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Decarbonizarea (sectorul de încălzire și răcire)
Proiectul privind decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire face parte din reformele asumate prin PNRR pentru reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice. În Senat, proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi, pe fondul absenței unor parlamentari din coaliția de guvernare.
Stadiul actual al PNRR
Anunțul vine în contextul unui plan aflat în faza finală de implementare. În forma sa actuală, PNRR are o valoare totală de circa 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi (fonduri nerambursabile) și 7,84 miliarde de euro împrumuturi. Suma este mai mică decât alocarea inițială de aproximativ 28,5 miliarde de euro, ca urmare a renegocierilor succesive și a proiectelor eliminate din plan pe parcursul implementării.
Până în prezent, România a încasat, prin cererile de plată succesive, fonduri care însumează aproximativ 12,9-13 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei rate de absorbție de circa 61% din alocarea totală. Cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro (38 de jaloane și 24 de ținte), a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană, fără suspendări, și achitată integral.
Cererea de plată nr. 5 din PNRR, estimată la circa 1,18 miliarde de euro din componenta de granturi și cuprinzând 28 de jaloane și ținte, a fost amânată succesiv de la trimestrul I 2026 spre sfârșitul lunii iunie, ministrul Dragoș Pîslaru condiționând depunerea ei de finalizarea documentelor de recepție pentru investițiile din școli și de clarificarea situației AMEPIP.
Cererea de plată nr. 6 — ultima din plan — este estimată la aproximativ 8,8 miliarde de euro și ar urma să fie depusă în trimestrul al treilea din 2026, incluzând 151 de jaloane și ținte.
Investițiile din PNRR
Potrivit tabloului de bord al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, sunt în derulare peste 21.000 de proiecte finanțate prin PNRR.
Transport. Una dintre cele mai vizibile componente este infrastructura rutieră și feroviară. Prin PNRR sunt finanțate loturi din Autostrada Moldovei (A7, Ploiești–Pașcani), tronsoane din A8 (Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, respectiv Leghin–Târgu Neamț), din A1 (Margina–Holdea) și din A3 (Nădășelu–Poarta Sălajului), alături de proiecte de reînnoire și electrificare a liniilor de cale ferată — printre care sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) pe tronsonul Arad–Timișoara–Caransebeș și electrificarea liniei Cluj-Napoca–Episcopia Bihor. Planul mai finanțează achiziția de material rulant (locomotive și vagoane electrice) și microbuze electrice pentru transportul elevilor din zonele rurale izolate.
Sănătate. Componenta de sănătate acoperă dotarea spitalelor cu echipamente pentru reducerea infecțiilor nosocomiale, modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, dezvoltarea centrelor comunitare integrate și construcția sau reabilitarea unor unități sanitare noi, inclusiv spitale regionale.
Educație. Fondurile europene finanțează construcția, modernizarea și dotarea de școli și campusuri pentru învățământul dual, echiparea unităților de învățământ cu laboratoare informatice și „smart labs”, dotarea cu echipamente digitale și programe menite să reducă abandonul școlar. O parte a investițiilor vizează și eficiența energetică a clădirilor școlare — izolație termică, panouri fotovoltaice, spații verzi și materiale de construcție cu impact redus asupra mediului.
Digitalizare. Componenta de transformare digitală finanțează, printre altele, dezvoltarea cloudului guvernamental, menit să asigure interoperabilitatea sistemelor informatice ale instituțiilor publice, digitalizarea serviciilor pentru cetățeni și companii, modernizarea sistemelor ANAF și a vămii electronice, precum și digitalizarea IMM-urilor și a sectorului ONG.
Energie și mediu. Planul finanțează investiții în producția de energie regenerabilă, eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale (Valul Renovării), rețele electrice inteligente și proiecte incluse în capitolul RePowerEU, orientate spre reducerea dependenței de combustibili fosili. Alte componente vizează managementul apei, gestionarea pădurilor și a biodiversității, managementul deșeurilor și transportul sustenabil.
Alte domenii. Planul mai include finanțări pentru turism și cultură (printre care modernizarea unor muzee și memoriale), pentru reforme sociale, precum și pentru reforma fiscală și a sistemului de pensii — inclusiv modernizarea ANAF prin digitalizare și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare.
