Diferența la abordarea Energiei dintre România și Bulgaria: bulgarii au alocat prin PNRR peste 600 mil. € stocării și au investit încă 1,2 mld. € – România a subvenționat producția intermitentă și a întârziat centralele pe gaz
România și Bulgaria au pornit în același timp investițiile în capacități de stocare a energiei, cu acces la aceleași instrumente europene de finanțare, dar cele două țări au făcut alegeri cu rezultate foarte diferite.
În vreme ce România și-a concentrat eforturile pe construirea de capacități de producție intermitente – parcuri fotovoltaice și eoliene + întârzierea proiectelor de centrale pe gaz – și a dat masiv subvenții până a ajuns la 10 GW putere instalată în surse regenerabile, Bulgaria, cu capacități de producție mult mai mici – circa 6 GW solar și doar 0,7 GW eolian, fără prosumatori – a investit masiv în stocare.
Bulgaria: Finanțări prin PNRR în stocare de 603 mil. € + alte 600 mil. € finanțare locală + fonduri de investiții = între 1,2 și 2 mld. €
Criza energetică regională provocată de secarea Dunării a pus din nou în lumină consecințele acestor alegeri: ziua, când producția solară este la maxim, România are surplus de energie – 1.500-2.000 MW peste consum – și export echivalent, inclusiv către Bulgaria; seara, când producția solară dispare și consumul crește, România importă masiv – în jur de 2.000 MW în orele de vârf (19:00 – 23:00, vezi grafic mai jos), iar o parte din acest import vine din Bulgaria, unde energia a fost stocată în bateriile construite cu fonduri europene.
Bulgaria a mobilizat, doar prin PNRR (programul RESTORE), 603 milioane de euro pentru proiecte de stocare în baterii, finanțând 50% din costurile eligibile, fără licitație – adică statul a acoperit jumătate din investiție. Împreună cu cofinanțarea privată, investițiile totale au ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de euro doar în capacități de stocare. La această sumă se mai adaugă alte fonduri private care împing estimările spre 2 miliarde de euro.
Conform celor mai recente date citate de Marian Dobrilă (foto), CEO al TDP Partners, companie de consultanță specializată în proiecte de energie, Bulgaria are în acest moment aproximativ 8,6 GWh capacitate de stocare și 3,3 GW putere instalată, cu o durată medie de descărcare de aproape trei ore.
„Ei au început odată cu noi, doar că au ales să aloce o sumă mult mai mare de bani prin PNRR. Au alocat în 2023-2024, într-o perioadă foarte bună, când economia avea mare nevoie. Nu au reușit să-și atingă toate reformele și atunci s-au concentrat pe obiectivele care le erau la îndemână și au dat undă verde la stocare.
Au zis: unde cere piața, bine. Au acordat 50% din costuri eligibile, nu au mai făcut licitație ca în România, ci i-au lăsat să se bată acolo, și la 600 de milioane din PNRR au mai pus și ceilalți 600 de milioane și cu 1,2 miliarde de euro s-au construit capacitățile acestea foarte mari”, explică Dobrilă pentru CursDeGuvernare.ro.
România a abordat lucrurile diferit, finanțând stocarea din două surse – PNRR și Fondul pentru Modernizare – și cu mecanisme mai complexe, care au produs rezultate mult mai mici și mai lente în materie de capacitate în baterii.
PNRR-ul României la capitolul baterii: 80 mil. € alocate, probabil doar 50-60 mil. accesate și doar 1 GWh putere finanțată
Prin PNRR, alocarea României pentru stocare a fost de 80 de milioane de euro. Conform datelor din piață, se vor accesa efectiv doar între 50 și 60 de milioane de euro – o dezangajare/pierdere de cel puțin 20 de milioane de euro.
„Deși nu avem cifre oficiale, ne așteptăm să se tragă între 50 și 60 de milioane de euro din acești bani. La 31 august este termenul pentru depunerea cererilor de rambursare și, în funcție de câte se vor depune, atunci ministerul va putea să dea o statistică exactă. Dar, cunoscând informațiile din piață, ținând cont că sunt doar 11 proiecte aprobate și știind că cel puțin 8 sunt într-un stadiu avansat de implementare, ne așteptăm ca nu toți banii, dar majoritatea să fie accesați și să se pună în funcțiune aproximativ 1 GWh de baterii. Din cele 11 proiecte, probabil 8 sau 9 se vor implementa”, precizează Dobrilă.
Potrivit acestuia, la 31 august proiectele trebuie să aibă stadiul fizic final, iar ministerul va accepta câteva luni de întârziere pentru conectarea la rețea acolo unde beneficiarii sunt împiedicați de birocrație și nu au putut obține conectarea în termen.
„Trebuie să dovedească faptul că au implementat proiectele, că acestea sunt fizic realizate și că îi mai împiedică doar procesul de conectare”, explică Dobrilă.
Fondul pentru Modernizare: 150 mil. € pentru baterii co-locate + un nou apel de proiecte de la 1 septembrie
Prin Fondul pentru Modernizare, a existat în cazul României o alocare dedicată proiectelor de baterii co-locate de 150 de milioane de euro – adică capacități de stocare atașate unor capacități de producție deja existente, fie eoliene, fie fotovoltaice. Spre deosebire de PNRR, unde puteau fi finanțate și baterii stand-alone, această schemă a vizat exclusiv sisteme integrate.
„Cei 150 de milioane de euro pentru proiectele co-locate s-au contractat deja în proporție de aproape 100% – nu am o cifră exactă, dar mă aștept să se fi contractat cam 130-140 de milioane de euro. Implementarea lor este însă într-un stadiu incipient, pentru că au întârziat foarte mult contractările și atunci beneficiarii s-au apucat mai târziu de implementare”, explică Dobrilă.
Proiectele au termen până în 2027, cu posibilitate de prelungire, iar Marian Dobrilă estimează că din acești bani se vor finanța aproximativ 2 GWh de stocare – dublu față de ce se va obține din PNRR.
„În general proiectele sunt proiecte mici, au timp până în 2027 și aproape toți banii vor fi absorbiți”, a adăugat acesta.
Per total, România a mobilizat până acum pentru stocare aproximativ 200 de milioane de euro în granturi din cele două surse – de trei ori mai puțin decât a mobilizat Bulgaria doar prin PNRR.
La acestea urmează să se adauge noua schemă de sprijin pentru baterii stand-alone de 150 de milioane de euro, care vor finanța aproximativ 3-5 GWh în baterii.
„Încă nu e cert pentru că nu s-au depus proiectele, dar ne așteptăm să fie sume mai mari finanțate, pentru că se vor licita mai jos și au scăzut și prețurile bateriilor. Din cei 150 de milioane de euro ne așteptăm să rezulte între 3 și 5 GWh”, a mai spus Marian Dobrilă.
Capacitatea României: de la 600 MW la final de 2025 la aproape 2.000 MWh în august 2026
În ciuda decalajului de finanțare, piața românească de stocare s-a mișcat în ultimele luni, pe fondul investițiilor private atrase de profitabilitatea ridicată a stocării pe piața românească.
La finalul lui 2025, România avea o putere instalată de aproape 600 MW în baterii de stocare, iar conform datelor Transelectrica, la 1 august 2026 capacitatea a ajuns la aproape 2.000 MWh și 989 MW putere instalată.
De notat că un studiu recent al ENTSO-E, asociația operatorilor europeni de transport, arăta că România este a patra cea mai profitabilă piață din Europa pentru bateriile de stocare, cu un câștig de 792 de euro pe MW pe zi, după Ungaria, Bulgaria și Grecia – țări care, la fel ca România, sunt deconectate de prețurile din Vest din cauza interconexiunilor slabe.
Conform datelor recente ale ANRE, România are 143 de proiecte de baterii de stocare aflate în stadii avansate de dezvoltare – acestea cumulează, teoretic, o putere totală de 9.147 MW. 36 de proiecte, însumând 2.050 MW, sunt estimate să fie puse în funcțiune în acest an.
Cum funcționează bateriile în sistemul energetic: nu toate se văd seara. România se îndreaptă spre 2 GW în baterii, putere de injecție
Marian Dobrilă atrage atenția că nu toată capacitatea de stocare instalată se reflectă automat în injecțiile de energie din orele de seară, când deficitul este cel mai mare. Mențiunea este relevantă având în vedere că, în ultimele seri, bateriile au injectat câte 500-600 MW în fiecare oră în sistemul energetic, aproape cât un reactor nuclear, care produce însă energie în mod continuu, în bandă.
„Trebuie să facem o diferență dintre capacitatea de injecție și capacitatea de stocare. Injecția este practic cât ai pe ATR (avize tehnice de racordare) și cât poți să dai la un moment dat, iar stocarea poate fi și de patru ore. Adică poți să ai 1 MW putere și patru ore de stocare în baterie, deci 4 MWh”, explică el.
„În momentul acesta, pragul de 1 GW de injecție a fost atins. Ne îndreptăm spre 2 GW dați în funcțiune în curând, iar acești 2 GW ar trebui să fie cel puțin la două ore, deci atingem 4 GWh în curând.
Dar nu toate bateriile se văd în injecțiile de seară. Mulți câștigă bani din echilibrare și atunci închiriază bateria la Transelectrica, care o poate folosi când are deficit, chiar și în mijlocul zilei dacă are o cădere de producție. Noi nu putem vedea pe piața pentru ziua următoare sau în piața energiei toate bateriile acționând în același timp. Dar, dacă luăm în calcul că în curând ne apropiem de 4 GWh instalați și de 2 GW putere de injecție, ar trebui ca măcar jumătate din această capacitate să o vedem în orele de seară, compensând deficitul de energie”, adaugă Dobrilă.
Ar trebui să urmeze un boom al investițiilor: 12 GWh în ATR-uri, potențial de 15 GWh în 2030
Dincolo de proiectele finanțate din fonduri publice, România are un pipeline masiv de investiții private în stocare. Contractele de racordare și avizele tehnice de racordare (ATR) existente indică peste 12 GWh de capacitate de stocare în diferite stadii de dezvoltare.
„Te uiți la ATR-urile și la contractele de racordare din piață și vezi că deja s-a depășit 12 GWh capacitate de stocare”, punctează Dobrilă.
Potrivit estimărilor TDP Partners, România poate ajunge la aproximativ 15 GWh capacitate de stocare în 2030.
„Capacitatea de injecție nu va mai fi calculată neapărat la două ore, pentru că sistemele se duc spre patru ore. Injecția poate va rămâne constantă sau va crește mai încet, poate spre un 6 GW – 7 GW ar fi mult deja –, iar acești 6 GW ar fi materializați în 15 GWh de stocare, să nu mai fie 6×2 ore, ci 6×2,5 ore sau chiar 6×3 ore. Cam acolo sunt previziunile noastre”, mai explică Marian Dobrilă.
„Ne așteptăm ca, odată cu subvențiile, să vedem o creștere de aproximativ 3 GWh pe an și circa 1,5 GW putere de injecție, astfel încât să atingem 10 GWh în doi ani și jumătate. Și nu ne vom opri acolo. În 2030 probabil vom ajunge la aproximativ 15 GWh”, adaugă el.
De la 1 septembrie: noua schemă de 150 mil. €, cu reguli schimbate
Schema de ajutor de stat în valoare de 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea instalațiilor autonome (stand-alone) de stocare a energiei electrice în baterii a intrat recent în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial. Finanțarea provine din Fondul pentru Modernizare, iar apelul de proiecte se deschide pe 1 septembrie și se închide pe 30 octombrie.
Spre deosebire de schema anterioară, care finanța doar baterii co-locate, noua schemă vizează exclusiv baterii autonome – instalații independente, conectate direct la rețelele de transport sau distribuție. Fiecare proiect trebuie să aibă minimum 1 MW putere instalată și minimum două ore de stocare. Ajutorul maxim este de 69.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate instalată, iar plafonul per companie este de 15 milioane de euro. Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială: proiectul care cere cea mai mică subvenție pe MWh primește punctajul maxim.
Dobrilă estimează că noua schemă va produce rezultate semnificativ mai mari decât cele anterioare: „Din cei 150 de milioane de euro ne așteptăm să rezulte între 3 și 5 GWh. Proiectele se vor putea depune până pe 30 octombrie, dar pentru implementare vor avea un termen mai lung, de 4 ani. Termenul este 2030, doar că ne așteptăm ca majoritatea beneficiarilor să implementeze în 2027-2028, când piața este mai bună. După 2030 ne așteptăm să mai scadă profitabilitatea și atunci vor dori să prindă acești ani buni.”
Investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune în cel mult 48 de luni de la acordarea ajutorului.
