PNRR, pe ultima sută de metri: încă 4.500 de proiecte trebuie recepţionate până la 31 august
Premierul Ilie Bolojan spune că PNRR este prioritatea zero a administraţiei, acum că mai sunt doar două săptămâni până la închiderea programului. Miza este enormă pentru că doar proiectele recepţionate până la 31 august sunt finanţate 100% din PNRR. Ca un proiect să fie considerat încheiat, nu trebuie doar ca lucrările să fie fizic gata, ci investiţia trebuie să fie înscrisă în cartea funciară şi toată documentaţia să fie ridicată pe platforma electronică corespunzătoare. Doar lucrările care îndeplinesc condiţiile de mai sus sunt finanţate integral. Pentru lucrările neterminate până la data-limită, România suportă diferenţa dintre ce s-a făcut până la 31 august şi costul total al lucrărilor. Investiţiile aflate în această ultimă situaţie, trebuie continuate cu bani din bugetul local, din bugetul central sau din alte fonduri.
Premierul a scris ieri, într-o notă pe reţeaua de socializare Facebook, că, din cele 15.000 de proiecte finanţate prin PNRR, 4.500 sunt încă nerecepţionate. „Am avut în această dimineaţă (ieri – n. red.), împreună cu miniştrii de resort, o teleconferinţă cu prefecţii şi reprezentanţii serviciilor guvernamentale din ţară responsabili de recepţia proiectelor de investiţii. În următoarele două săptămâni, trebuie să finalizăm cât mai multe dintre lucrările finanţate prin PNRR şi să ne asigurăm că acestea sunt recepţionate la timp”, a scris premierul.
Ilie Bolojan: „Fondurile europene şi cele din bugetul de stat au finanţat, în aceşti ani, lucrări importante, de la autostrăzi şi electrificarea căii ferate până la construcţia de spitale, anveloparea blocurilor, amenajarea de spaţii verzi şi alte investiţii locale. Finalizarea şi recepţia proiectelor finanţate prin PNRR reprezintă o prioritate în următoarele două săptămâni”.
Din fondurile totale alocate României prin PNRR, de 21,4 mld. euro (iniţial era vorba de 29 mld. euro), România a luat 13 miliarde de euro şi trebuie să încheie toate lucrările în două săptămâni ca să ia restul de 8,4 mld. euro, rămase de încasat.
PNRR nu înseamnă doar proiecte fizice, ci şi adoptarea de norme şi legi. Două din legile fundamentale obligatorii pentru primirea unor fonduri sunt acum în examinarea Curţii Constituţionale (CCR), după ce au fost atacate de Administraţia Prezidenţială şi de partide. CCR discută astăzi legea contestată de preşedintele Nicuşor Dan şi de PNL şi USR (plângeri separate) care vizează reforma Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). În forma adoptată de Parlament, legea îl lasă fără mandat pe Dominic Fritz, primarul Timişoarei, şi preşedinte al USR şi o obligă pe partenera de viaţă a şefului statului să depună declaraţii de avere, deşi relaţia dintre parteneri, în cazul cuplului prezidenţial, nu este încheiată legal.
Legea ANI este un jalon din PNRR şi, dacă nu intră în vigoare până pe 31 august, România va pierde 771 mil. euro.
O altă lege pe masa CCR (jalon de 972 mil. euro) priveşte strategia naţională pentru conservarea biodiversităţii. Legea a fost contestată de AUR şI contestaţia priveşte modul în care strategia a ajuns să fie adoptată – întâi a fost aprobată de guvern, apoi retrasă şi adoptată prin iniţiativă legislativă.
PNRR, pe ultima sută de metri: încă 4.500 de proiecte trebuie recepţionate până…
