Reducerea debitelor pentru irigații, prima măsură luată de autorități, în caz de secetă hidrologică/Culturile de legume, excluse de la restricții/Cum sunt reduse debitele de apă pentru utilizatori
Apa pentru irigații este restricționată cu prioritate, în caz de secetă hidrologică;
Restricțiile se aplică dacă debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosințelor pentru un număr mai mic de 50 de zile;
ANIF Brăila informează că debitul Dunării permite funcționarea sistemului de irigații în județ și nu sunt restricții pentru irigații;
În Botoșani, restricții pentru utilizarea apei pentru irigații din acumularea Cal Alb.
Administrația Națională „Apele Române” a comunicat luni, 22 iulie, că a impus restricții în utilizarea apei în mai multe sectoare ale unor râuri interioare (Olt, Ialomița, Belinul Mare, Buzău, Călmățui, Homorodul Mare și o serie de râuri mai mici) și pentru câteva acumulări de apă (Pârcovaci, Hălceni, din județul Iași, și Cal Alb și Mănjești, din județul Botoșani). Restricțiile vizează irigațiile, piscicultura, activitatea industrială și populația.
G4Food a solicitat din partea ANAR detalii privind aplicarea în trepte a acestor restricții pentru utilizarea apei. În răspunsul primit, am fost informați că baza legală a acestor decizii este „Ordinul comun MAP/MAI nr.459/78/2019 – Regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă şi poluări marine în zona costieră”
Potrivit Art. 14. (1) „pentru satisfacerea cerinţelor de apă ale folosinţelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
- a) faza normală – corespunzătoare situaţiilor când în toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie – avertizare sau la limită egal cu acesta (debitul de atenţie reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor cantitative înmulţit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);
- b) faza de atenţie/avertizare – corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie – avertizare, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta sau când volumul existent în lacuri permite asigurarea folosinţelor pentru un număr mai mare de 50 de zile;
- c) faza de restricţii – corespunzătoare situaţiei când în una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosinţelor pentru un număr mai mic de 50 de zile.
QN- debitul minim necesar în secțiunile de control pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ.
(2) Regimul privind restricţiile de apă în situaţii de urgenţă generate de secetă hidrologică:
- a) în prima etapă se reduc debitele pentru irigaţii;
- b) în a doua etapă se reduc debitele pentru amenajările piscicole;
- c) în a treia etapă se restricţionează treptat debitele pentru folosinţele industriale;
- d) în a patra etapă numai în situaţii deosebite se introduc restricţii intermitente în alimentarea cu apă a populaţiei.
Decizii pentru structurile industriale
(3) Pentru obiectivele importante, în perioadele de secetă, structurile Administrației Naționale „Apele Române”, de comun acord cu beneficiarii (folosințele industriale), întocmesc un program de restricţii, program care va cuprinde debitele de funcţionare a folosinţei pe trepte caracteristice de restricţionare a alimentării cu apă în situaţii de deficite de apă la sursă (funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă, procesul de producţie etc.). Acest program de restricții face parte din Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.
Treapta I se diminuează sau se sistează activităţile auxiliare sau de producţie mai puţin importante pe perioade scurte de timp;
Treapta a-II-a în cadrul unor secţii de producţie se opresc instalaţiile tehnologice care nu realizează un randament maxim;
Treapta a-III-a şi alte secţii; selectarea secţiilor şi a liniilor tehnologice este la latitudinea beneficiarului de apă pentru fiecare treaptă de restricţionare, funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă şi a procesului de producţie al utilizatorului, acesta fiind cel ce selectează secţiile sau liniile tehnologice.
Metodologie pentru planul de restricții
ANAR ne-a mai informat că există și o Metodologie privind elaborarea planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, valabilă din 6 ianuarie 2006, conform căreia pragurile de restricții se stabilesc de către fiecare utilizator de apă în parte, în funcție de condițiile specifice, de comun acord cu instituțiile de gospodărire a apelor.
Documentul a fost elaborat de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, de la acea vreme.
Conform Articolul 33 ”în vederea adoptării celor mai potrivite decizii de restricționare, care să conducă la pagube cât mai mici folosințelor ale căror capacități de funcționare sunt afectate și pe ansamblul economiei naționale, la întocmirea planului de restricții, pentru fiecare sector de curs se pot lua în considerare următoarele criterii:
- a) reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigații, ținându-se seama de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a debitelor pentru culturile de câmp; reducerea totală a debitelor pentru culturile de orez; reducerea totală a debitelor pentru culturile de câmp și culturile de orez şi satisfacerea cerințelor numai pentru culturile de legume);
- b) reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru curgerea salubră;
- c) diminuarea debitelor alocate amenajărilor piscicole;
- d) reducerea în trepte a debitelor pentru folosințele industriale (după epuizarea posibilităților de raționalizare a folosirii apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
- e) restricționarea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale cu pondere mai mare în procesul de poluare a apelor;
- f) restricționarea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de deservire a populației, precum și a unităților zootehnice.
Pe baza criteriilor luate în considerare se vor face referiri la stabilirea etapelor de restricții, a debitelor de calcul în secțiunile de control, precum şi a debitelor alocate folosințelor importante și grupelor de folosințe pe sectoare de curs, în cazul accentuării deficitelor de apă în sursă.
Etapele de restricții se vor stabili ținându-se seama și de amploarea deficitelor de calcul, respectiv de gradul de asigurare de calcul privind satisfacerea diferitelor categorii de cerințe de apă, iar mărimea debitelor alocate se va determina astfel încât efectul lipsei de apă la folosințele din bazinul considerat, cât și la alte folosințe influențate/ condiționate de acestea să fie minime.”
Situația în Brăila
Contactat de G4Food, Vasile Turcitu, directorul ANIF, filiala Brăila, cel mai irigat județ din România (295.000 de hectare suprafață contractată, sursa ANIF) ne-a comunicat că debitul Dunării „face față până acum nevoilor pentru irigații”.
Reamintim că, timp de o lună, Stația de Repompare a Apei Spiru Haret din județul Brăila, alimentată cu apă din Dunăre, a funcționat la cota de avarie din cauza defectării unuia dintre motoare.
Vasile Turcitu a mai precizat că restricțiile impuse de „Apele Române” pe anumite sectoare ale râurilor Ialomița, Călmățui și Buzău, care curg și pe teritoriul județului Brăila, nu afectează fermierii brăileni, întrucât aceștia irigă culturile cu apă adusă din Dunăre, prin Sistemul Național de Irigații.
Situația în Botoșani
Județul din nord-estul României se confruntă cu secetă hidrologică. Surse din ANIF filiala Botoșani ne-au confirmat că acumularea Calul Alb este sursă de apă pentru sistemul de irigații, fiind deservită o suprafață de 800 de ha. Cota de apă de aproximativ 5200 de mc, stabilită ca urmare a restricțiilor aferente treptei a 3 a, nu ar pune probleme fermierilor din zonă. Cea mai importantă sursă de apă pentru irigații este însă râul Prut. Pe niciun sector ale acestui râu nu au fost aplicate trepte de restricționare a apei.
