Interviu Aurel Popescu – Preşedinte ROMPAN – Revista Arta Albă

Aurel Popescu, preşedinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), a acordat Redacției Arta Albă un interviu în exclusivitate privind problemele cu care se confruntă sectorul pe care îl reprezintă.

1. Anul 2022 a fost un an plin de evenimente care au supus economia mondială la presiuni deosebite. Debutul anului 2023 nu se arată mai echilibrat. Cum a fost afectat sectorul pe care îl reprezentați Dvs.?

Anul 2022 a fost un an foarte prost pentru sectorul de morărit și panificație. Sectorul nostru a înregistrat cele mai mari creșteri de costuri încă de la începutul anului deoarece, pe lângă influențele cheltuielilor energetice, am avut influența creșterii, de fapt a dublării prețurilor la materia primă, respectiv la grâu.

2. Am asistat în ultima perioadă la timide încercări de sprijin din partea statului, care s-au extins de la populație și asupra companiilor. Credeți că s-a făcut destul ca să contracareze situația dificilă din economie?

Da, este adevărat că statul, pentru prima dată, s-a ocupat în mod cu totul special și de industria alimentară. La plafonarea prețurilor la energie și gaze, industria alimentară a fost trecută, de la început, ca o ramură extrem de importantă.

Apoi, Ministerul Fondurilor Europene a alocat, prin diverse programe, bani pentru retehnologizare și pentru investiții în energie verde și chiar a încercat, pentru prima dată, să subvenționeze influențele deosebit de grave ale războiului din Ucraina, în sensul plății unei subvenții pentru grâul cumpărat de la producătorii agricoli în perioada 15 august – 30 noiembrie.

Sigur că aceste măsuri nu au reușit să contracareze în totalitate influențele negative pe care le-am avut. Mai ales colegii din panificație nu au putut să majoreze prețurile la nivelul costurilor de producție, deoarece nu există acoperire la populație ca să plătească aceste prețuri mari.

E adevărat că, în ultimul timp, se vede o reducere a costurilor, în special cu materia primă și multă lume își pune întrebarea când o să scadă prețul la pâine la nivelul anterior, dar nimeni nu ia în calcul pierderile pe care le-am înregistrat când nu am putut mări prețurile la nivelul costurilor de producție.

Mai ales în domeniul nostru de morărit-panificație, economia de piață funcționează cu regulile ei clare: abia atunci când fiecare agent economic își face socotelile că nu mai înregistreaza pierderi, își poate permite să reducă și prețurile la produsele de morărit-panificație. Noi așteptăm în continuare ca Ministerul Agriculturii și Comisia de Agricultură din Camera Deputaților să prelungească efectele OUG 154/2022, măcar până la 30 iunie a.c.

3. Prețul grâului pe piață suferă turbulențe fără precedent. Cum afectează acest lucru sectorul Dvs. și, nu în ultimul rând, consumatorul final. Să ne așteptăm la noi creșteri de preț la pâine și produsele de panificație?

Da, este adevărat că prețul grâului a înregistrat niște oscilații fără precedent, aceasta datorită războiului din Ucraina și datorită faptului că s-a permis Ucrainei, care nu este stat membru UE, să vândă cereale și produse procesate din cereale, în special făină, pe piața statelor membre UE, fără taxe vamale. Cele mai lovite state de această permisiune au fost România și Polonia. În România, s-au adus cantități mari de făină, care, de multe ori, nu a avut însușirile de panificație corespunzătoare, dar la prețuri de nivelul prețului grâului și acest lucru a bulversat piața, nemaivorbind de evaziunea fiscală înregistrată.

4. Populația României, în scădere susținută, a ajuns la nivelul din 1966, dar după cum arătau cifrele pentru ultimii cinci ani, este în continuare mare consumatoare de pâine. Credeți că se va păstra această tendință?

România a înregistrat, cel puțin în ultimii 10 ani, o scădere constantă a consumului de pâine, atât pe total cantitativ, cât și pe om/an. Această tendință de scădere a consumului va fi influențată în perioada următoare și de nivelul prețului la pâine.

5. Deficitul global al balanței comerciale cu produse agroalimentare este în continuă creștere – 1,22 miliarde euro în 2019, 2 miliarde în 2020, 3,4 miliarde în 2021 și, probabil, am ajuns la 4 miliarde în 2022. În continuare exportăm masiv materie primă și importăm hrană procesată cu valoare adăugată mare. La fel se întâmplă și în domeniul în care activăm: încă se importă produse congelate, biscuiți și alte produse de panificație.

          Este evident că există în continuare oportunități de a investi în această zonă. Nu ar trebui ca guvernul, sub      îndrumarea Dvs., să aloce fonduri nerambursabile pentru această zonă de investiții, să ghideze potențialii investitori în direcția care ar putea contribui la scăderea deficitului comercial?

Deficitul balanței comerciale cu produse de morărit-panificație este datorat în mare măsură faptului că, pe piețele externe, noi și celelalte state europene, ne întâlnim cu țări care nu sunt membre UE (Rusia, Turcia și mai nou, foarte virulent – Ucraina), țări care, datorită  faptului că nu au nicio constrângere, își permit să dea subvenții astfel încât totdeauna vin cu 20-25 euro pe tonă de produs, prețuri mai mici decât oferta noastră.

De aici se naște în mare parte deficitul balanței comerciale și cred că dacă această permisivitate pentru Ucraina se menține în continuare, dacă statul român nu compensează aceste pierderi pe care agenții economici români le înregistrează, aceștia vor da faliment.

De curând, am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la un material prin care am propus Primului Ministru măsuri pentru a contracara aceste efecte negative. Dar, dacă vorbim de comerț exterior, trebuie să apreciem faptul ca România va fi întotdeauna exportatoare de materie primă, pentru că produce de trei ori mai mult decât consumă, dar și de produs finit, cum este cazul volumului vânzărilor la export a cozonacilor, care a ajuns la frumoasa cifră de 2 milioane de bucăți pe an.

        6. Sectorul de morărit și panificație conduce în topul domeniilor din industria alimentară, cu circa 59.000 de angajați ( conform datelor din 2021). Dar în continuare proprietarii celor 7.100 de firme mari sau mici din acest sector se plâng de lipsa forței de muncă. Cum vedeți viitorul meseriilor din domeniu și ce se poate face pentru rezolvarea acestei situații?

Este adevărat că noi, sectorul de morărit-panificație, avem un număr de salariați aproape cât restul subramurilor industriei alimentare, dar și numărul de firme este la fel de mare.

Fluctuația forței de muncă este destul de mare. Ea s-a mai redus în ultimul timp prin mărirea salariului minim în industria alimentară la nivelul de 3000 lei, cu facilitățile similare celor oferite în construcții și prin această măsură s-a mai stabilizat forța de muncă.

Meseriile în domeniu au cam dispărut în ultimul timp, datorită desființării școlilor de meserii, dar și faptului că veniturile, până la luarea măsurii de modificare a salariului minim și reducerea contribuțiilor în sectorul alimentar, nu au fost atractive.

Eu cred că, în viitor, putem dezvolta zona de învățare la locul de muncă, de calificare prin sistemul de evaluare și chiar cursuri de calificare de mai scurtă durată, dar cel mai important este să mărim perioada de practică, pentru că acolo se învață meserie.

7. Grupul Vel Pitar a fost cumpărat de una dintre cele mai importante firme la nivel global din domeniul panificației, Bimbo. Grupul Bimbo a avut în 2021 o cifră de afaceri de 17 miliarde de euro. Cifra de afaceri a României pe acest segment este de cca 2,4 miliarde și ea s-a dublat față de 2009.
   Probabil că și alte companii din domeniu vor trece, mai devreme sau mai târziu în portofoliul acestui colos. Cum credeți că va influența această tranzacție sectorul de morărit și panificație?

Grupul Vel Pitar va exista și în continuare și probabil se va dezvolta, fiind acum sub umbrela grupului Bimbo. Au apărut și alți investitori străini și români care își măresc investițiile și acesta este un lucru bun pentru că asistăm la o creștere a concurenței, iar populația are doar de câștigat, atât la preț, cât și la calitatea produsului.

8. Se apropie sărbătoarea Paștelui și știm cât de mult iubesc românii cozonacul.
   Ce ne puteți spune despre prețul acestora? Va putea să se regăsescă pe mesele majorității populației sau nu? 

Categoric că noi ne pregătim să producem pentru sărbătorile de Paște și, așa cum spuneam anterior, să livram și în afara țării, pentru românii din străinătate, cantități din ce în ce mai mari. În ceea ce privește prețul cozonacilor, fiecare producător își face socotelile în funcție de costurile de producție pe care le are.

9. Pentru a termina într-o notă pozitivă… În Polonia, în fiecare an înainte de intrarea în Postul Paștelui se sărbătorește Joia Grasă, zi în care polonezii consumă cca 100 milioane de gogoși. Nu trebuie să uităm că avem și noi gogoșile noastre românești celebre, „minciunelele“, apreciate în primul rând de clasa politică. În opinia Dvs. ce produs de panificație românesc ar putea face obiectul unei astfel de sărbători?

În ceea ce privește sărbătoarea „Joia Grasă”, care se practică în Polonia, noi nu cred că vom merge să mâncăm gogoși, pentru ca am „înghițit” destule, dar avem suficiente produse tradiționale românești pe care le putem promova și dezvolta.

Interviu realizat de Gabriela Dan, Redactor Arta Albă

https://artaalba.ro/aurel-popescu/